Continut (III) Comportamentele prosociale si cele antisociale

Comportamentul prosocial

            Comportamentele prosociale  sunt acele comportamente intentionate, realizate in afara obligatiilor profesionale si sunt orientate spre conservarea si promovarea valorilor sociale. Comportamentul de ajutorare este o latura a comportamentului prosocial ce prespune ajutarea unei persoane fara a astepta ceva in schimb.

Teorii ale comportamentului prosocial

•  perspectiva biologica - sustine ca oamenii au o predispozitie biologica de a-i ajuta pe altii (aceasta perspectiva biologica a comportamenului de ajutorare vine in contradictie cu teoria evolutionista care leaga supravietuirea speciei de egoism).  

•  invatarea sociala - comportamentele isi au originea in procesul de socializare, prin urmare este invatat. Cercetarile efectuate in domeniu concluzioneaza ca: indivizii pot invata un comportament daca-l vad la o persona care joaca rolul de model sau prin folosirea recompenselor care intaresc comportamentul si, implicit, determina persoana sa-l repete.

•  empatia este o forma de intuire a realitatii prin identificare afectiva, cu alte cuvinte este o transpunere simpatetica cu trairile altcuiva, adica de a ne identifica emotional si cognitiv cu o alta persoana. Empatia este in multe cazuri principala motivatie a comportamentului de ajutorare pentru ca indivizii raspund in mod empatic la suferinta altora.

Forme ale comportamentului prosocial

• cooperarea este un tip de comportament prosocial care presupune colaborarea sau participarea pentru realizarea unei actiuni comune;

• sprijinul acordat celorlalti atunci cand situatia o cere este un alt comportament pozitiv. Aceasta situatie presupune faptul ca acela care acorda sprijin are disponibilitati mai mari decat cel care le primeste.

• toleranta reprezinta o caracteristica a comportamentului nostru manifestata atunci cand alegem in mod deliberat sa nu interzicem sau sa nu impiedicam comportamentul altei persoane, chiar daca noi il dezaprobam si am avea putinta sa-l influentam; atitudine ingaduitoare.

Comportamentul antisocial

      Comportamentele antisociale sunt cele care sfideaza ordinea sociala convenita, contrariaza prin neluarea în seama a normelor si a institutiilor sociale.

      Agresivitatea poate fi privita din mai multe perspective. In primul rand, ea este o reactie naturala, ce apare in momentul in care individul trebuie sa se apere si are valoare adaptativa. Apoi ea poate sa apara ca un simptom patologic. Dar, ea poate sa apara si ca forma a comportamentului antisocial. In dictionarul de psihologie, Paul Popescu-Neveanu (1978,34-35) defineste agresivitatea ca “un comportament distructiv si violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine.” De retinut este faptul ca nu orice agresivitate este un comportament antisocial, dupa cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea”.

        

Teorii asupra comportamentului antisocial

 Perspectiva biologica considera agresivitatea o tendinta innascuta de actiune, fiind astfel un instinct - un pattern predeterminat de raspunsuri ce sunt controlate genetic (aceasta teorie este una simplista si reductionista);

•  abordarea psihanalitica presupune ca agresivitatea apare in mod natural, din tensiuni fiziologice si trebuie sa se manifeste pentru ca individul sa se detensioneze (prin „catharsis”);

• teoria etologica pune accentul pe aspectele pozitive, functionale ale agresivitatii (manifestate în competitia sexuala, apararea progeniturilor sau a teritoriului), insa  Karl Lorentz sustine ca manifestarea acestui instinct la specia umana este una defectuoasa: spre deosebire de regnul animal, nu mai sunt prezente semnalele de capitulare si supunere din partea invinsului, iar consecintele acestei disparitii conduc la numeroase manifestari violente;

•  sociobiologia sustine ca agresivitatea este adaptativa, pentru ca il ajuta pe individ sa traiasca „cel putin pana la varsta la care poate procrea”.

Explicatii sociale si bio-sociale

• teoria frustrare-agresiune a aparut ca reactie la teoria psihanalitica si afirma ca orice frustrare duce la agresiune si orice comportament agresiv are la baza o frustrare;

• teoria indice-excitatie introduce o veriga intermediara intre frustrare si comportamentul agresiv si anume conditiile de mediu adecvate pentru agresiune. Potrivit lui Leonard Berkowitz, un act agresiv are doua surse: starea de excitare emotionala (furia) si indicii din situatie;

• teoria transferului excitatiei (Dolf Zillmann) sustine faptul ca indivizii pot transfera excitatia fiziologica reziduala (ramasa dintr-o situatie trecuta) si sa o adauge la o alta sursa de excitatie. Referitor la agresivitate, teoria presupune ca „transferul excitatiei reziduale la o noua situatie creste agresivitatea numai cand comportamentul agresiv este raspunsul dominant in noua situatie”.

• teoria invatarii sociale postuleaza ca prin socializare copilul invata comportamentul agresiv intrucat este recompensat direct pentru el sau observa ca ceilalti sunt recompensati pentru comportamente agresive.

PLAN DE LECTIE III (50 MIN)

Metode didactice folosite in desfasurarea activitatii

1. Prelegerea (10 min)

Captarea atentiei:

          Pentru a capta atentia elevilor, profesorul le propune elevilor urmatorul exercitiu de imaginatie: un bun coleg este tinta batailor de joc a unui alt tanar, iar voi asistati la aceasta scena. Cum credeti ca ati reactiona in aceasta situatie?
  In functie de raspunsurile lor, voi formula urmatoarea explicatie:
  Cei care ati optat pentru aplanarea pasnica a conflictului ati desfasurat un compotament prosocial, de ajutorare. Cei care ati preferat violenta, ati desfasurat un comportament agresiv, antisocial.

Anuntarea subiectului si a obiectivelor lectiei:

         In cadrul lectiei de astazi vom discuta despre atitudinile si comportamentele prosociale/antisociale. Ne propunem sa aflam:

 - Ce este comportamnetul de ajutorare?  Teoriile explicative cu privire la acesta;

 - Ce inseamna empatia? 

 - Ce determina aparitia comportamentului agresiv?

2. Explicatia (25 min)
Dirijarea invatarii:
1. Definirea comportamentului prosocial;
2. Teorii si forme ale comportamentului prosocial;
3. Definirea comportamentului antisocial;
4. Teorii asupra comportamentului antisocial.

3. Conversatia orala - Brainstorming (10 min)
Se solicita elevilor sa raspunda la urmatoarele intrebari:

• Care sunt factorii cauzali ce se afla la baza comportamentului social?
• Dati exemple de imprejurari in care ati empatizat cu o alta persoana.
• Cum apreciati pedeapsa fizica aplicata de un parinte copilului sau? Credeti ca exista cazuri in care buna intentie poate justifica agresarea copilului de catre parinte?
• Ce emotii pot determina acte de agresiune?
• Ce legatura exista intre socializare si procesul de modelare?

Competente specifice
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
 - sa defineasca comportamentele prosociale/antisociale;
 - sa identifice forme de comportamente prosociale/antisociale;
 - sa defineasca empatia.

Bibliografie

- Zlate, M., Cretu, T., Mitrofan, N., Anitei, M., Psihologie: manual pentru clasa a X-a, pg. 152-158 Ed. Aramis, Bucuresti, 2005;

- Neculau, A., Iacob, L., Boncu, S., Salavastru, D., Lungu, O., Psihologie: manual pentru clasa a X-a, pg. 133-138, Ed. Polirom, Bucuresti, 2004;

- Stefanescu, D., O., Balan, E., Stefan, C., Psihologie: manual pentru calsa a X-a, pg. 122-124, Ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2005